Cum a fost anul 2014 si cuvantul anului 2015

Plin. Mai ales cu emotii.

In februarie am pierdut un bunic, chiar daca era bunicul sotului meu pentru mine a fost Bunicul pe care nu l-am avut niciodata, acel Bunic care iubeste neconditionat si ofera fara sa faca diferenta tot ce are mai bun nepotilor lui.

In aprilie a venit pe lume sa ne bucure inimile, Filip. La doua zile dupa ziua mea de nastere. Un nepretuit dar. O dulceata de copil, cald si bland. Asa il percep eu, ca mama, ca va fi si ca viitor adult.

In septembrie am decis ca e timpul sa schimb serios macazul si sa incep 3 ani de cursuri pentru a renunta definitiv la domeniul actual de lucru.

2014 a fost un an al schimbarilor, al noutatilor si, in mare parte, al vestilor bune. Sunt recunoscatoare lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a dat in acest an.

Pentru anul urmator ma rog Lui ca tot ce voi face sa stea sub semnul unui singur cuvant: CALM. Irina ne-a provocat si in acest decembrie sa alegem un cuvant pentru anul 2015. Eu am ales. CALM.

Vreau sa incerc sa dobandesc mai mult calm in tot. In relatia mea cu cei mici (pana sa devin mama nu imi cunoasteam limitele in materie de lipsa de rabdare, acum da, si deseori regret), in abordarea unor situatii tensionate, in primirea unor vesti mai putin bune, in esecul unor activitati, in momentele in care lucrurile nu ies asa cum as vrea. Mai mult calm in tot ce inseamna a gandi la rece pasii pe care trebuie sa ii fac in anumite situatii. Mai mult calm in gestionarea bugetului si asta inseamna inclusiv a nu mai cumpara 'compulsiv', desi e prea mult spus.

Va fi o provocare, pentru ca nu mi-e felul calm, bland, asezat, nici la vorba, nici la port. Insa, vreau sa incerc pentru ca TREBUIE. E spre binele si linistea mea si a celor din jurul meu. Si poate astfel invat si eu ce e blandetea.