Au trecut zilele rostogol....au fost şi aşa şi aşa.....mai mult cenuşii, dar le ţinem minte pe cele frumoase.
Ieri am fost la joacă, la părinţii mei la curte. A fost o zi minunată cu soare din belşug, cu frunze uscate, vesel colorate, cu râsete de copii din toată inima, mai ales când au văzut libertatea în care pot alerga. Cu leagănul iar folosit, cu tractorul iar pedalat, cu pisoii iar fugăriţi prin curte.:)
O zi cu vizite la medic, cu toate veştile bune, cu bebe băiat, deşi simţeam că ar fi fetiţă, cu veştile date la job, primite cu bucurie, spre surprinderea mea. A fost bine, chiar prea bine, multumim lui Dumnezeu.
În casă lucrurile se aşează uşor uşor, parcă e mereu aşa...În apropierea postului Naşterii se aşează o sfială, o aşteptare dulce, în care acum e şi mai frumos, pentru că am pe cine învăţa colinde, desena brăduţi împodobiţi, cu cine aprinde lumânări frumoase, cu cine să aştept părintele în ajunul sărbătorii, pentru cine să aducem bradul verde şi parfumat...Abia aştept. Iar la anul va fi şi mai frumos, cu trei prichindei miraţi şi bucuroşi în faţa luminiţelor din pomul de Crăciun.
Chiar imi era dor de tine! Ma bucur ca ai revenit - si cu vesti bune pe deasupra! :)
RăspundețiȘtergereAmedeya, multumesc!
RăspundețiȘtergereMa bucur pentru bebe baiat, sanatate multa la cei dragi ai tai!
RăspundețiȘtergereMary, multumesc din suflet!
ȘtergereVoiai fetita? Sau doar ai avut un "feeling"? :D
RăspundețiȘtergereAveam un feeling...:)
Ștergere