O zi frumoasă, pe care o petreceam de mică în biserică, mama având grijă să nu lipsim de la Liturghie în aşa zi importantă. Îmi amintesc că, deşi eram micuţă tare, ştiam că trebuie să merg la biserică cu dar de flori. Mai apoi crescând, în inima mea revenea mereu acelaşi gând: Oare nu mă asemăn celor care strigau azi : Osana! iar la câteva zile : Ia-L, ia-L, răstigneşte-L? Mereu mă răscoleşte gândul acesta în zi de Florii....
Câteva simboluri despre această sărbătoare importantă a Bisericii noastre, am găsit şi pe www.crestinortodox.ro:
In aceasta zi, denumita si Duminica Stalparilor, se sfintesc, prin rugaciune si stropire cu agheasma, ramuri inmugurite de salcie, care se impart crestinilor, iar slujitorii Bisericii le tin in maini, cu lumanari aprinse, ca simbol al biruintei vietii asupra morttii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic si de maslin cu care a fost intampinat Mantuitorul. Cu acestea, dupa ce au fost aduse la biserica spre a fi sfintite, crestinii impodobesc icoanele, usile si ferestrele.
Salcia este mereu inflorita in aceasta perioada a anului, o expresie a fertilitatii si a reinvierii naturii. De asemenea, se spune ca e bine sa te incingi cu aceste ramuri de salcie ca sa nu te doara mijlocul. Cu ramurile de salcie, simbol al fertilitatii si vegetatiei de primavara, apicultorii inconjoara in ziua de Florii stupii, iar taranii, convinsi de efectul miraculos al acestor muguri, ii ingroapa sub brazda.
In traditia populara exista credinta ca insasi Maica Domnului a binecuvantat salcia, dupa ce aceasta s-a transformat intr-o punte, ajutand-o pe Fecioara Maria sa treaca apa unui rau.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Multumesc pentru vizită! O zi cu soare!