Deniile din Săptămâna Mare

De mâine intrăm într-o perioadă deosebită din viaţa noastră de creştini....Săptămâna Patimilor. E o săptămână care ne poate aduce mult folos duhovnicesc dacă o petrecem în biserică. Eu trăiesc an de an perioada acesta, şi mai apoi Sărbătoarea Învierii, cu gândul şi amintirea la ceea ce simţeam în adolescenţa mea, în primii mei paşi conştienţi în Biserică.
Nu voi uita vreodată emoţia acestor zile, triste le simţeam atunci, pentru că mă identificam mult mai uşor cu Hristos, decât acum, când mă iau pe dinainte zilele. Ştiu că întotdeauna în Săptamana Mare era vacanţă. Acum nu cred că mai e....

Toată această săptămână însemna primeneala casei şi pregătirea bucatelor pentru masa pascală. Însă nimic din toate astea nu mai făcea mama dupa ora 6 seara, când mergeam la denie, la biserica noastră de suflet. Deniile sunt slujbe destul de lungi, dar, în ciuda oboselii, uneori simţeam că ni se inchid ochii, stăteam la toată slujba, şi bucuria ce o simţeam la final, când ne îndreptam spre casă, nu am mai simţit-o niciodată ca fiind aceeaşi....

 Sursa

Pe atunci multă lume mergea la denii. Îmi era tare drag...Era o comuniune nespusă în cuvinte. Fiecare mergea. Cum putea. Cu gândurile lui. Cu necazurile lui. Cu treburile lui lăsate puţin deoparte. Dar mergeau. Să fie părtaşi unei săptămâni grele pentru Hristos. Grea atunci. Dar oare cât de grele I le facem noi săptămânile de atunci încoace?

Vinerea Mare, cu denia prohodului, cu trecerea pe sub Sfântul Aer era cea mai emoţionantă. Deşi copil am încercat şi am reuşit să ţin post negru în acea zi. Măcar atât. La ora cuvenită deniei, cântările prohodului pătrundeau fiecare bucăţica din fiinţa mea. Înconjurul bisericii, la ceas de seară, cu mulţime de oameni, cu lumânări în mâini, cu tristeţea că am pierdut pe Cineva drag, mă răscoleau de fiecare dată. Iar sâmbăta ce urma era o aşteptare dulce...ştiind că vine bucuria Învierii.

Îmi e tare dor de acele clipe, mai pline de răgaz, de luare aminte. Însă încerc şi acum, în vâltoarea clipelor, să retrăiesc cât pot însemnătatea acestor zile şi a Marii Sărbători ce vine să ne bucure şi să ne lumineze.

Sursa