Flori în buchet

Am primit un buchet de flori. O, câta frumusete delicata, fermecatoare, este cuprinsa în aceste splendide mici creatii ale lui Dumnezeu! Si pe lânga aceasta, cât sunt de minunate prin micimea, prin simplitatea lor plina de smerenie! Dantelariile fine ale micilor inflorescente albe, albastrii si roz, violete si albastre ne privesc cu ochii curati ai petalelor si ai corolelor lor si revarsa asupra noastra minunata lor mireasma. Oare nu este evident ca aceasta este o propovaduire tacuta a curatiei duhovnicesti? Trebuie sa ai o inima cu totul împietrita ca sa nu auzi acest glas al lui Dumnezeu, care rasuna atât de limpede în simplitatea si în frumusetea formelor materiale ale naturii. Este adeverit ca femeile iubesc foarte mult florile si aceasta face cinste inimilor lor.

Sfantul Luca al Crimeeii, Puterea inimii, traducere de Evdochia Savga, Ed. Sophia, Bucuresti, 2010.

 

 Fotograf: Madalina Pacurar

Articol preluat de la Fabrica de gânduri bune

Cuvânt către părinţi

 Am regăsit în bibliotecă o carte cumpărată în 2005 dintr-un anticariat din Cluj. E vorba despre "Viața Maicii Domnului" a IPS Iustinian Chira, ediție din 1986.
 
 O carte frumos scrisă, nu cu o teologie greu de digerat, ci ușor de parcurs pentru un începător în ale cărţilor spirituale. Pe lângă episoadele din viața Maicii Domnului, găsim sfaturi fel de fel, printre care și câteva pentru părinți. Iată-le:
 
 "În orice familie un lor deosebit îl au copiii. Ei sunt un odor sfânt pe care l-am primit de la Dumnezeu. Lor suntem datori să le acordăm o atenție deosebită, după cum ne poruncește Hristos, care le-a dat copiilor cea mai mare cinste, și S-a identificat cu ei spunând: " Oricine va primi pe pruncul acesta în numele Meu, pe Mine Mă primește." De aceea suntem datori să stăm de vorbă mai mult cu fiiii noștri. Fiii noștri au probleme. Fiii noștri nu au numai stomac și trup, ci și inimă și suflet, de care trebuie să ne îngrijim tot atât de mult, după cum se îngrijesc părinții cei buni de sănătate, hrană și haine pentru fiii lor.
 
 De aceea vă rog: Stați de vorbă mai mult cu copiii voștri. Priviți-i mai atent. Ascultați suspinul, ce-l suspină uneori copiii sin în somn. Fiți mai înțelegători față de ei. Acordați-le mai multă grijă. Căutați să înțelegeți mai adânc viața lor. Ocupați-vă mai mult de sufletul lor. Priviți mai des și mai profund în ochii lor. Uitaţi-vă la fața lor, care nu e întotdeauna senină. Ochii lor sunt înnourati, privirea lor e tristă. Chipul lor e tulburat și ostil parcă celor din jur. Când vedeți așa ceva, căutați cauza acestor lucruri. Coborâți mai adânc în viața lor, în sufletul lor, în inima lor.

 Întotdeauna, când te întorci de la muncă, omule gândește-te că te așteaptă  acasă copiii tăi. De multe ori ei nu dorm, ci așteaptă să-l vadă sosind acasă pe tatăl lor. Îngrijește-te să nu te întorci între ei întunecat, nervos, sălbatic, păcătos. Gândește-te că ochii lor, ochii copiilor tăi te privesc. Te doresc curat, luminat, bărbat întreg și minunat- așa cum își închipuie fiecare copil că este tatăl lui.
 
 Mamă, o, mamă, în fiecare zi gândește-te că copiii tăi ar vrea să îți spună ceva. În inima lor, copiii, de multe ori strigă: Mamă! Mamă, stai de vorbă cu mine. Mamă, ascultă-mă. Mamă, unde ești? Mamă, nu fugi de mine. Mulți copii suspină: Mamă, mă simt singur. Mă simt tulburat. Mi-e frică, sunt trist, sunt descurajat. Și când am bucurii și când am necazuri, am nevoie de tine, mamă!
 
 Frați creștini, stați de vorbă mai mult cu copiii voștri. Ascultați-le gândurile. Priviți-le visurile. Înțelegeți-le frământările și aspirațiile. Cuvântul vostru, viața voastră să fie o lumină și o mângâiere pentru inima lor, pentru viața lor.
 
  Nu vă înstrăinați de copiii voștri. Nu-i judecați prea aspru. Nu-i condamnați pentru manifestările lor, care par uneori prea îndrăznețe. Stați de vorbă sincer și prietenește cu ei. Sf. Apostol Pavel ne îndeamnă: "Părinților, nu întărâtați la mânie pe copiii voștri..." (Efes. 6,4) 

Oricine poate fi întărâtat în multe feluri.
 
 Poți întărâta pe cineva la mânie prin neglijența și indiferența cu care-l tratezi. Poți întărâta pe cineva la mânie prin încercarea de a-i impune cu orice preț părerea ta de om îmbătrânit, uneori depășit de timp. Poți întărâta și chiar înstrăina pe fiul tău sau pe fiică ta, dacă îi stivesti personalitatea și îi distrugi demnitatea. Dacă, în baza dreptului pe care crezi că îl ai asupra lui, îi răpești toată libertatea, cerându-i o supunere de sclav.
 
 Dar, trebuie să știm și că libertinajul pe care uneori părinții îl implantează în firea copiilor lor, în caracterul lor, este la fel de dăunător pentru suflet." 

 Sursa: Google

Am adus o bucurie...

...câtorva dintre plantele mele de apartament.

Aseară le-am cumpărat pământ nou şi astăzi am purces la treabă.

Arborele-umbrelă mi-e tare drag, l-am primit în dar de la un Cineva special, exact când venea pe lume Teodora... De ceva vreme rădăcinile numai nu strigau: Vrem ghiveci mai mare! Aşa că astăzi i-am îndeplinit ruga şi am reuşit să-i pun şi copiluţul în ghiveci separat. Aşa, să fie fericite şi mama şi fiica.:)

Chiar iubesc floarea asta şi cred că de aceea îi merge aşa de bine. Eu nu vorbesc neapărat cu florile, însă le observ şi cea mai mică evoluţie şi mă bucur pentru fiecare nouă frunză sau floare şi cred că ele simt dragostea mea şi de aceea mă răsplătesc din plin cu frumuseţea lor, cu verdele lor, cu munca lor de a oxigena aerul casei noastre. Am mereu grijă să le aşez unde ştiu că le-ar plăcea să stea, după specificul fiecăreia.

Tot aseară nu am reuşit să mă rezum la a cumpăra doar pământ pentru flori şi am pus în coş încă o plantă, mai micuţă, însă bogată în frunze cărnoase.Cred că urzicuţă se numeşte. De cum am văzut-o am ştiut că va merge cu mine acasă. Am schimbat-o şi pe ea în căsuţă mai mare şi sper să îi meargă bine la noi, lângă petunia roz.

Mă relaxează "grădinăritul", fie el şi de apartament, şi când ştiu că bucuria e reciprocă, a mea şi a florilor, aşa că  stric cu mare drag manichiura pentru astfel de îndeletniciri.

Leapşa primită şi dăruită

Am primit o leapşă de la Iuliana. Pentru că mi-e dragă Iuliana, o primesc şi încerc să răspund, deşi nu prea îmi place să spun multe despre mine. Deci, totul sună cam aşa:

Regulile jocului:

- spui de bună voie 11 lucruri despre tine - răspunzi la un set de 11 întrebări  - formulezi la rândul tău alte 11 întrebări  - nominalizezi 9 bloggeriţe pe care le admiri şi care au ca şi followers mai puţin de 200  - le anunţi despre acest aspect pe pagina lor.


Despre mine, 11 lucruri:

• mămică de două minuni, Matei şi Teodora, care mă învaţă să fiu mamă.
• îmi plac lucrurile făcute repede şi bine.
• am prieteni puţini, dar buni.
• sunt un om fidel în orice fel de relaţie: de iubire, de prietenie, comercială, de afaceri.
• îmi place ciocolata la cafea.
• îmi plac dimineţile, cu soare în ferestre.
• iubesc acelaşi om de când mă ştiu, de pe la 16 ani adică.:)
• iubesc cărţile şi nu pot sta fără să am una în derulare :)
• nu am răbdare, e lucrul la care tre să lucrez o viaţă cred.
• vreau să învăţ să iubesc necondiţionat.
• nu trece o zi fără să vorbesc cu mama, de mai multe ori pe zi bineînţeles.

Întrebările Iulianei:

1. Vă plac, sau vă sperie schimbările?
 La început mă sperie, după care ajung să-mi placă. 
 

2. Ce aţi visat în copilărie să deveniţi când veţi creşte mari?

Artist, medic, bibliotecar, contabil, profesor.

3. Ce vă face să vă simţiti în siguranţă? 

Un gând de rugăciune.

4. Dacă te-ai putea teleporta oriunde pe glob, unde ai fi în momentul ăsta?

La Cluj, la cafeneaua Mozart, o oră doar a mea, cu o bună prietenă, la o cafea cu grepfruit.

  5. Ce parfum/aromă/miros vă poartă cu gândul la copilărie?

Mirosul de zacuscă, toamna.

6. Cât la sută reuşiţi să faceţi ce vreţi şi cât la sută ce vor alţii să faceţi?

Important e să fac 100% din ambele, dacă atât eu cât şi ceilalţi au o bucurie din asta.

7. Care ar fi cele 3 dorinţe pe care să vi le împlinească peştişorul de aur?

Una singură: mântuirea.

8. Cui aţi trimite o scrisoare anonimă? 

Nimănui.

9. Care credeţi că ar fi ecuaţia succesului în viaţă?

"Porunca noua dau voua, sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu" (Ioan 13, 34; 15, 12)

10. Trăiţi clipa?

Îmi doresc să am mereu în inimă starea de prezenţă în tot ce fac.

11. Cu ce hrăniţi copilul din voi?

Cu copilăria copiilor mei.:) 

Întrebările mele:

1.  Ce lucru din viaţa voastră îl consideraţi minune venită de Sus?
2.  La ce aţi vrea să renunţaţi şi nu puteţi?
3.  Un moment ce v-a schimbat viaţa.
4.  Trei lucruri pe care trebuie să le învăţăm pân' la bătrâneţe.
5. Ce vă încarcă după o zi grea?
6. Cum vă place să vă începeţi ziua?
7. De ce lucru nu vă puteţi despărţi?
8. Ce zi lună a anului vă e cea mai dragă şi de ce? 
9. Cînd l-aţi simţit pe Dumnezeu cel mai aproape de voi?
10. Ce înseamnă pentru voi iubirea necondiţionată?
11.  Ce activitate casnică (sau nu) vă face deosebită plăcere?

 Dacă vor avea timp şi dorinţă, dau leapşa mai departe către:
Aurelia, Roxana, Liliana, Mariana, Martha, Corina, Raluca, Irina de la mare, Ligia.

Multumesc, Iuliana!

Sursa foto














Later edit: Mi-e dragă şi Irina de la mare, care mi-a dat si ea leapşa, aşă că răspund la încă un set de 11:

Intrebarile Irinei de la mare:

1. Capuccino, espresso sau cafea la ibric?

Cafea la ibric, iar dupa ora 18 merge si un cappuccino.

2. O culoare preferata?

Verde.

3. Va place ceea ce faceti acum? (job, profesie, ocupatie)

Daaaaa! Jobul de mămică e minunat! Jobul la care voi reveni e plăcut (domeniul bancar), dar l-as schimba de as putea.

4. Aveti vreo indeletnicire care sa va stimuleze creativitatea?

Gătitul.

5. Locuinta ideala? Apartament la oras/casa la oras/casa la tara?

Casa la ţară în apropiere de oraş.:)

6. Cum va petreceti timpul liber?

Citind o carte de cele mai multe ori sau ieşind în aer liber când e vreme bună.

7. Regretati ceva in viata?

Multe, dar nu raman cu privirea in trecut ci fac tot ce pot sa nu repet erorile.

8. Aveti vreun talent ascuns?

Ceva ceva voce am, dar o exersez doar cu copiii când le cânt fel de fel.

9. O carte care v-a schimbat viata?

Nu mi-a schimbat viaţa, dar perspectivele da. O mie de daruri, Ann Voskamp.

10. Un film preferat?

Quo Vadis.

11. Un sfat pe care ati fi vrut sa-l primiti candva?

Desi am primit sfaturi tot am gresit cand nu trebuia sa o fac.

"Insectar"

S-au înmulţit fluturaşii, şi-au diversificat culorile de pe petale, sunt veseli şi frumoşi şi aşteaptă cuminţi primăvara.

Am o agitaţie interioară deloc plăcută....aş face multe, vrute şi nevrute, dar nu am timp, nu mi se lasă timp, nu am stare necesară şi totuşi sunt împrăştiată cu gândul la toate cele.

 Aş citi, dar nu mă regăsesc în nicio carte pe care o încep, nici croşetatul nu mă ajută foarte tare să mă adun, dar mă bucură ce iese în urma efortului de a duce lucrul până la capăt, aş face cumpărături, dar nu am banii necesari pentru câte dorinţe ar fi de bifat....şi tot aşa...

Zile întoarse cu susul în jos, cu mult gri pe alocuri, nici albe nici negre, un amestec cu fel de fel de stări, cu fel de fel de veşti, care mai de care...

S-o alege ea o vreme şi pentru mine. Doamne, ajută neputinţei mele!

Bun bun bun

Ceva bun bun pe post de desert: ARPACAŞ! Un desert uşor, şi de pregătit şi de digerat, hrănitor şi gustos. Un desert ieftin şi bun, plăcut de toţi ai casei şi care se poate mânca oricând, nu doar la parastase.:)

Aşadar, se iau 2 căni pline ochi cu arpacaş şi se lasă la scăldat, în 4 căni cu apă, până se umflă în pene. La baia asta fierbinte, în care arpacaşul dă ce-i mai bun din el, tot adaugăm apă clocotită, astfel încât să nu se incomodeze bob cu bob. Când vedem că nu-i chip să mai vrea în oală şi începe să se lege bine de tot, iar bobul a înflorit frumos şi complet, îl lăsăm să-şi tragă sufletul deoparte, pănă se răcoreşte de tot.

După odihna cuvenită îl parfumăm cu de toate: nucă măcinată, turtă dulce fărâmiţată sau biscuiţi sfărâmaţi, după plac, coajă de portocală şi lămâie(din borcănelul unde stau cuminţi îmbălsămate în rom) şi scorţişoară din belşug (că tot are ea proprietatea de a scădea indicele glicemic din dulciuri).

Poftă bună împreună!

Somn de copil

De când am copii nu încetez a-I mulţumi zilnic Celui Prea Bun că mi-a oferit, fără să merit, bucuria a tot  ce înseamnă darul de a fi mamă şi nu încetez să respir fiecare clipă alături de ei, încet, cu grijă şi candoare, parcă de teamă să nu se risipească prea repede, să nu plece bucuria...Dar ştiu totuşi, că în adâncul sufletului va rămâne pentru mult mult mult timp candoarea clipelor de împreună iubire.

Cred că cel mai drag moment al clipelor când sunt doar eu cu fiecare dintre ei e acela al somnului lor îngeresc. Îmi e drag nespus să mai zăbovesc cu puiul de om în braţe, după ce a dormit, chiar dacă mă aşteaptă rufele să le pun la uscat sau mâncarea de pregătit. Eu stau şi stau şi stau....şi nu mă satur să privesc gingăşia de copil, liniştea din somn, zâmbetul care parcă imi spune: "Ce bine e la mami, aici sunt cel mai în siguranţă!" Şi cum să pleci, în loc să stai să săruţi mânuţe mici, grăsune, care se ţin de tine cu atâta drag, să stărui în parfumul inconfundabil de bebe mic, curat si gingaş. Dacă am putea să redobândim curăţia copilăriei.... dar suntem prea "maturi" să o mai facem.

 

Of, trec repede clipele, ne va fi dor, dor, dor.... 

Vor veni momente când poate îmi vor spune: "Gata, mamă, sunt mare de-acum..." Aşa că nu îmi refuz niciodată bucuria de a-i privi iar şi iar şi iar atunci când dorm, să îi mângâi, sâ îi sărut, să le promit în gând şi-n rugă că le voi fi alături să-i ascult, să-i iubesc, să-i alin, să-i ajut, să le dau sfat oricând, oricând, oricând, pentru că atunci când devii părinte ştii că misiunea ta de abia de atunci începe şi ţine toată viaţa.

Veselie în culori

....cu fluturaşi croşetaţi, coloraţi, numai buni de bucurat suflet de copil, de zburat cu ei prin casă.:)

 

Ocupaţie de liniştit mintea de gânduri, de umplut util timpul liber,  de bucurat ochii în zilele gri şi de ce nu...de dăruit ca mărţişor celor dragi.

Multumim Aurelia pentru minunata idee.

 PS. Ai tăi sunt oricum mai frumoşi.

Învăţăminte de la părintele Ghelasie de la Frăsinei

Din cartea pe care am început-o aseară, "Avva Ghelasie, Cuvântătorul de Dumnezeu":
 
 "Păcatul în care suntem e un iad al nostru și n-avem unde să mai stăm. Stăm în iadul păcatului nostru, dar cu stăruința ca-n iadul păcatului nostru să aprindem și o scânteioară de Rai, și așa să putem ieși din iad. Noi nu facem propriu-zis ieșirea, ci Transformarea, până când însuși iadul ne scoate afară. Nu ieșim noi, iadul ne scoate."   
 
   
 "În căutarea Vieții noastre Duhovnicești, am încercat această modalitate de a Opri orice războire. Și ca Duhovnic, am încercat cu mulți să-i fac să oprească acest război contrar, care este iadul nostru permanent, care este lucrarea permanentă a păcatului din noi.
 
 De aceea cel care a căzut într-o răutate, primul lucru care trebuie să-l facă e să nu dea voia amărăciunii, otrăvii, că aceasta produce cea mai mare distrugere de Putere Duhovnicească.
 
 Lasă totul în Scaunul Spovedaniei.
 
 Lasă totul sub epitrahilul Părintelui Duhovnicesc.

 Otrava, cu trecerea timpului, începe să scadă din puterea ei de distrugere. De aceea spun și unii Sfinţi Părinți, că atunci când se cade într-o greșeală mare, să lași un timp fără să te gândești prea mult la urmări sau la ceea ce de fapt ai făcut. Să oprești totul pe loc, să lași că lucrurile să se limpezească de la sine, să treacă trei zile, cum spun Sfinții Părinți, și după trei zile evaluezi situația la rece."
 
 
 
 PS. Cuvintele scrise cu majuscule sunt proprii părintelui, el spunând că așa simțea să scrie, așa îi sufla Duhul Sfânt să scrie, el nu stătea prea mult să se gandescă ce și cum să scrie, și simțea un imblod lăuntric și așa scria. Părinte Ghelasie, roagă-te şi pentru noi! 
  

O viata mai usoara

Am tot citit si am tot meditat de multă vreme la ideea de viaţă minimalistă. Adică să încerc pe cât posibil să simplific stilul de viaţă de până acum, obiceiurile legate de acumulare, modul de a face cumpărături.

Până acum am reuşit să facem ceva schimbări in bine, la nivel de familie, însă mai e mult până reuşim să ne simplificăm viaţa cu adevărat. 

Ce am făcut concret:

• am renunţat la mai face cumpărăturile din hypermarket (excepţie făcând listele cu adevărat lungi de cumpărături) si am apelat din ce in ce mai des la magazinul de la coltul blocului. Diferenţele de preţ sunt aproape insesizabile si se compensează cu banii pe care i-am fi cheltuit cu motorina pana la hypermarket si cu căutarea unui loc de parcare. Plus că ÎNTOTDEAUNA cumpăram multe înafara liste de cumpărături.
• am redus la maximum cumpărăturile online, deosebit de ispititoare în a adăuga în coş încă un produs şi incă unul şi încă unul....
• am redus achiziţia de cărţi care era din ce in ce mai costisitoare şi la fel de ispititoare si mi-am propus să citesc tot ce imi place din ceea ce am deja.
• am redus folosirea roboţilor de bucătarie la cazurile în care facem conserve pt toamnă. Astfel economisesc spatiu si parca şi timp...mâna mea e mai sigura pe astfel de operatiuni.:)
• jucăriile copiilor: una primită una dăruită (aici mai e ceva de lucru)
• redus la maximum fel de fel de căni, căniţe, farfurioare, pe care le achiziţionam mai mult de plăcere decât de nevoie. Şi uneori plăcerea dăunează grav bugetului (dar şi sufletului).

Ar mai fi de spus destul de multe legat de subiectul acesta, dar până nu fac nu mai spun nimic...:)

 

În vizită

Când te duci în vizită, la vreo rudă sau la vreun prieten, nu te duce cu gândul sa bei si sa manânci bine acolo, ci pentru a purta o discutie prieteneasca si pentru ca prin acea discutie afectuoasă, cu adevărat prietenească, să-ţi revigorezi sufletul apăsat prea mult de grijile vietii si pentru a va mângâia unii pe altii prin aceeaşi credinţă. „Nu caut ale voastre, ci pe voi”, zice Apostolul (2 Corinteni 12, 14).

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 100.

Sursa text: http://fabrica-de-ganduri-bune.ro/

 Sursa: Google

Jocul mulţumirii

Citesc de două zile Pollyanna - Secretul mulţumirii; o carte optimistă, pentru copii şi oameni mari, parcă mai cu seamă pentru oamenii mari, care uită sa fie mereu fericiţi cu ceea ce au, cu micile sau marile bucurii ce-i înconjoară.


 Îmi schimbă starea ori de câte ori citesc două-trei pagini. Mă ajută să văd mai uşor cât de multe motive am pentru a fi mulţumitoare pentru toate darurile primite de la Cel Prea Bun.
Jocul mulţumirii, pe care Pollyanna îl ştie de la tatăl ei, înseamnă să găseşti ceva care să îţi producă bucurie în orice împrejurare. Jocul spune că atunci când cauţi lucrurile bune şi frumoase, uiţi pe cele rele şi urâte.


"Bărbații și femeile au nevoie de încurajare. Puterea lor naturală de rezistență trebuie să fie întărită, iar nu slăbită...în loc de a scoate la iveală greșelile unui om, vorbește-i de calitățile sale, încearcă să-l scoți din făgașul obiceiurilor lui rele, deșteaptă eul sau cel mai bun, adevăratul său eu care poate îndrăzni, înfăptui și învinge!...Influența unei firi cinstite, drepte și generoase îmbărbătează și poate cuceri multe suflete... Dacă un om se arată binevoitor, vecinul va face îndată ca dânsul. Dacă ocărăște și critică, i se va înapoia ocărâ și critică, însă cu procente!... Când te aștepți a întâlni răul în cale, îl găsești. Dacă însă te silești a căuta binele, vei da de el. "

Dor de primăvară

Dor de aer călduţ, de miros de fum de la primeneala de primăvară a grădinilor, de boboci plesnind pe crenguţe, de flori de măr parfumate, de zambile ameţitoare, de copii veseli pe afară, de iarba verde, timid răsărită......Parcă mai este aşa de mult până vine....

 

E februarie...prima zi. Ultima lună oficială, şi sper şi reală, de iarnă. Mai avem o lună de aşteptat minunea din copaci. Sper ca iarna grea să îşi scuture repede cojoacele si la 1 martie să respirăm aer primăvăratic.

Tudor Gheorghe "Au înnebunit salcâmii"