Cheia într-o relaţie

"În clipa în care eu sunt persoană, tu eşti persoană, tu eşti soţul meu şi ştiu că mă iubeşti. Dar la un moment dat, te înfurii şi nu te mai uiţi la mine sau faci un lucru neplăcut. În clipa asta, eu pot să mă bazez pe legământul nostru de iubire şi să înţeleg că tu ai voie, ai dreptul să faci asta, ai libertatea; ai voie chiar să nu-mi spui de ce faci asta. Este taina persoanei, taina celuilalt. Între persoane lucrurile nu stau ca la laborator, să iei proba să vezi de ce face ceva. Este taina celuilalt care are voie să facă într-un fel. Eu cad în relaţie în momentul în care neg realitatea, credinţa în ce ne leagă (Taina Căsătoriei) şi mă bazez pe ce văd acum. Fără să înţeleg dacă văd bine sau nu. Fără să analizez. Fără să întreb. Cain nu l-a întrebat pe Dumnezeu de ce n-a căutat la el." MAICA SILUANA

Adevăr adevărat!

2 ani fără Mitropolitul Bartolomeu

Un Om drag sufletului meu, care mi-a întărit credința de foarte multe ori, care mi-a dat nădejde și putere,de și mai multe ori, când eram singură, deznădăjduită sau având nenumărate întrebări legate de viață.

O perioadă dragă sufletului meu.Țin minte mai ales zilele de primăvară-vară, cu soare, cu Catedrala Mitropolitană din Cluj, care mă aștepta să-mi iau "hrană" pentru suflet, Sf.Liturghie, dar și predicile absolut minunate ale IPS Bartolomeu al Clujului. Cu sute de oameni înăuntru și în afară bisericii, ascultând nemișcați, sorbind fiecare cuvânt al Înaltului, al părintelui nostru. Un artist al vorbei, care știa că nimeni altul să tâlcuiască căile înguste ale Scripturii.

 A plecat. La Domnul. Astăzi sunt 2 ani deja.

 Însă continuă să trăiască prin operele sale valoroase, deosebite, care poartă amprenta stilului sau inconfundabil, de "Leu al Ardealului", cum era numit... "Memorii" este o carte pe care aș citi-o la infinit, fără să mă satur, fără să știu că am citit-o vreodată, mereu altfel, mereu captivantă. 

 Îți mulțumesc, Înalt Prea Sfințite, pentru toate răspunsurile-mi date, de atâtea ori....

Predica la Evanghelia Vindecării orbului din Ierihon:

Sătucul lui Matei

Desen vesel, pentru copil la fel de vesel, care exclamă la vederea lui: "Uite, mamiiii, ce fumot a detenat mamiii!!":)

Multumim, Roxanei pentru ideea de casute miniaturale, de poveste, cu acoperisuri feldefel.

Astept ziua cand vor mai creste si vom putea sa coloram si sa desenam impreuna mai multe.

Poluarea

"Atmosfera este extrem de poluata. De ce? Din forma aceasta de a dezvolta tehnica, nu cu scopul în sine de a evolua, ci cu scopul de a se îmbogati omul. De aceea azi un copil nu merge la scoala ca sa învete acolo sa fie om, ci sa-si câstige niste cunostinte ca sa devina si el apoi sef. Sa-si câstige o putere în grup, sa domine. Ori scoala ar trebui sa formeze personalitati. Sa-l învete pe om sa fie întotdeauna om. Om adevarat, respectând poruncile lui Dumnezeu, care sunt necesare si vitale. Acum, de la individ si pâna la marile dezvoltari sociale totul este poluat din cauza abuzurilor. Asta e întâi. Apoi vine aceasta – ca oamenii nu primesc raspuns de niciunde."

Arhiepiscopul Iustinian Chira, Convorbiri in amurg, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2006, p. 67.

Marti de dimineata

Ne-am trezit relativ mai sanatosi, insa copilutii abia incep ei lupta cu marea muciliadă. As fi vrut sa nu impart totul cu ei, asa cum fac de obicei, si sa pastrez doar pentru mine minunatia de viroză, insă se pare că nu am reusit...

Pentru o dimineata de iarnă (care mai are muuuult de stat pe la noi) relativ linistită, fara prea multe treburi de rezolvat azi, m-am gandit sa indulcesc putin baietii...Asa ca, am purces rapid sa pregatesc doua checuri cu cappuccino si visine. O bunatate! Dupa- amiază se vor potrivi perfect cu o cana de vin fiert cu mirodenii pentru tati si un ceai cu lamaie si miere pentru Matei.

Cafea aburinda in cană cu maci si o poveste cu tâlc, cu si despre cafea, printre altele...

O tanara a mers la mama ei si i-a povestit despre viata sa si despre lucrurile grele pe care le are de infruntat. Nu mai putea, vroia sa se dea batuta. Se saturase sa se tot lupte si sa se chinuie. Se parea ca ori de cate ori reusea sa rezolve o problema, alta noua isi facea aparitia.

Mama ei o duse in bucatarie. A umplut 3 vase cu apa si le-a pus pe fiecare la foc. In scurt timp apa din ele a inceput sa fiarba. In primul vas a pus morcovi, in al doilea oua, iar in ultimul vas cafea macinata. Le-a lasat sa fiarba fara sa scoata nicio vorba.

Dupa 20 minute a oprit focurile. A pescuit morcovii si i-a pus intr-un bol. A scos afara ouale si le-a pus intr-un bol. Apoi a scos cu un polonic si cafeaua si a pus-o in al treilea bol.

Intorcandu-se spre fata ei a intrebat-o:
“Spune-mi ce vezi?”

“Morcovi, oua si cafea”, a raspuns ea.

Mama ei a adus-o mai aproape si a rugat-o sa ia morcovii in mana si sa-i spuna ce simte. Fata a facut ce i se ceruse, si a remarcat ca acestia sunt moi. Apoi mama ei a rugat-o sa ia un ou si sa-l curete de coaja. Facand aceasta, fata a observat ca oul este acum tare. In final, mama a rugat-o sa sorbeasca din cafea. Fata zambind a savurat o inghititura din cafeaua cu o aroma imbietoare.

Curioasa, a intrebat-o pe mama ei: “Ce inseamna toate acestea, mama?”

Mama ei i-a explicat ca toate cele 3 lucruri au avut parte de aceeasi adversitate, apa fiarta. Fiecare dintre ele a reactionat insa diferit.

• Morcovii au fost la inceput tari, puternici si neinduplecati. Dar apa fiarta i-a inmuiat si au devenit slabi.
• Oul a fost fragil. Coaja lui subtire i-a protejat lichidul interior, dar dupa ce a fiert continutul sau s-a intarit.
• Boabele de cafea macinate au fost unice. Dupa ce au fost fierte, ele au schimbat apa.

“Care dintre ele esti tu?” si-a intrebat fiica. “Cand adversitatea bate la usa ta, tu cum raspunzi? Esti un morcov, un ou sau un bob de cafea?”

Gandeste-te si tu: Care sunt eu?

• Sunt morcovul care pare puternic, dar durerea si adversitatea ma fac sa imi pierd puterile, sa devin fragil.
• Sunt oul care porneste la drum cu o inima maleabila, care se schimba cu caldura? Am un spirit fluid care dupa o moarte, o despartire, probleme financiare sau alte greutati se aspreste? Exteriorul meu e mereu acelasi, dar in interior zace o inima impietrita?
• Sau sunt precum boabele de cafea? Atunci cand apele devin fierbinti reusesc sa schimb situatiile din jurul meu si sa dau tot ce am mai bun din mine?

In timpurile in care intunericul si esecurile primeaza, te poti ridica la un alt nivel? Cum faci fata adversitatii? 

Esti un morcov, un ou sau o boaba de cafea?

Poate ca ai parte de destula bucurie care sa te faca dulce, de suficiente incercari care sa te faca puternic, de suficienta tristete care sa te faca uman si de suficienta speranta ca sa te faca fericit.

Cei mai fericiti oameni nu au neaparat cel mai bun sau cel mai mult din toate; dar ei stiu sa beneficieze din plin de tot ceea ce le apare in cale. Cel mai luminos viitor va avea intotdeauna la baza un trecut uitat, nu poti inainta in viata pana cand nu lasi la o parte esecurile si suferintele din trecut.

Atunci cand te-ai nascut, tu plangeai si toti cei din jurul tau radeau. Traieste-ti viata astfel incat la finalul ei tu sa fii cel care rade si toti cei din jurul tau sa planga.

Sursa poveştii: www.ozibuna.net

Eu sper sa pot fi mereu un bob de cafea.:)

Soţul - cealaltă jumătate a verighetei (2)

"Oricat de simplu ar parea, a trata bine un sot este o parte componenta a Regulei de Aur. In loc sa te gandesti la ceea ce nu primesti si sa te transformi intr-o luptatoare pentru putere (ceri mai mult si il dai la o parte pe el cu ostilitate), incearca sa ii oferi ceva din ceea ce iti place si tie. Priveste viata si din perspectiva lui. Nu-ti va dauna daca vii si ii spui cat de mult apreciezi faptul ca munceste atat de mult pentru a intretine familia, in loc sa te plangi ca a intarziat la masa."

Barbatii sunt oameni de actiune si nu le place sa fie mereu pusi sa isi marturiseasca sentimentele, impotriva vointei lor. Iata ce spune autoare in alte cateva randuri:

" Daca sotul tau nu spune ceea ce ai vrea tu, pentru ca te-ai uitat la prea multe telenovele, ar trebui sa urmaresti ceea ce face. Cand curata gheata de pe parbrizul masinii tale, asta ESTE o dovada de iubire. Actiunea reprezinta modul in care comunica barbatii. Cand suna la service-ul auto din timp, cand pleaca de la serviciu ziua in amiaza mare sa fie cu tine acolo si sa urmareasca cum schimba mecanicii cauciucurile masinii tale, fara sa ii fi spus tu sa faca asta.......asta ESTE  iar o dovada de dragoste."

Barbatii nu numai ca au ca forma de comunicare actiunea si forta fizica, dar tot asa primesc si mesajele de iubire. "Cand o sotie se lipeste de el, chiar daca e obosita si epuizata dupa o zi grea, barbatul primeste mesajul ca e iubit, apreciat si acceptat."

Remediu

Zile care trec greu, cu o raceala ce nu mai trece, nici cu alopate, nici cu naturiste. Fetiţă mică cu dintisori pe cale sa iasă, dar care ne "dor" pe toti din casa.:)

Copil Matei dornic de joaca, mai ales afara, dar mai greu pe cod portocaliu.

Asa ca, stam in casa la caldura, inventam fel si fel de jocurele, facem rulouri cu măr si scortisoară si bem ceai cald cu lămâie multă, doar doar scapam de raceala şi dureri de gât rezistente la orice fel de propolis si alte remedii.

Oricum, m-am convins pentru a nustiucâtaoara, ca "o răceală netratată trece in 7 zile, iar o răceală tratată trece într-o săptămână". Of!

Pasiune

...pentru animale.  De orice fel, de orice dimensiune, vii sau in carti, pe toate le vede, le surprinde, le atinge, le numeste cum poate si cum nu poate.

Imi doresc cat mai multe ocazii sa le vedem si sa vorbim cu ele, pe viu, prin atingeri si nu doar din carti. Noroc de bunici cu case la tara si de unele iesiri la Zoo.:)

Sa fiu mama pentru copilul meu

Postare luuunga, de mers direct la suflet... Maica Siluana stie mereu cum sa puncteze si sa depuncteze acolo unde trebuie. 

Are Biserica o parere despre relatia dintre mama si copil, despre bataie si despre educatia copilului? Am intrebat-o pe Maica Siluana, Stareta Manastirii Sfantul Siluan Athonitul din Iasi.

Maica Siluana este Coordonator al Centrului de Formare si Consiliere „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" si Stareta Manastirii Sfantul Siluan Athonitul din Iasi. Maica ofera consiliere online pe site-ul Centrului prin Seminarul Duhovnicesc „Sa ne vindecam iertand" si raspunsuri la intrebarile care-i sunt adresate pe site. Este autor a 10 carti si membru fondator al Scolii Varlaam Mitropolitul, patronata de Mitropolia Moldovei si Bucovinei si de 2 ani este implicata in proiectul „Scoala Parintilor" in cadrul fundatiei cu acelasi nume.

1. Daca ar fi sa alegeti trei calitati obligatorii pe care trebuie sa le aiba o mama, care ar fi acestea?

O prima calitate necesara unei mame, cred ca este sa fie credincioasa, in sensul de a trai credinta in Dumnezeu, cat mai profund si mai practic cu putinta. Aceasta calitate o va ajuta sa fie constienta de sensul vietii omului pe pamant si sa-i creasca pe copiii ei in armonie cu acest sens, care depaseste cerintele vietii ca supravietuire sau vietuire.

O a doua calitate necesara o consider a fi dragostea, ca daruire constienta si libera de sine.

Iar a treia, dar nu ultima, cred ca este responsabilitatea, capacitatea de a-si asuma consecintele oricarui gest, cuvant sau gand. Nu ma refer la responsabilitatea ca „socoteala" pe care va trebui sa o dau pentru fiecare alegere. Ci ca asumare, in vederea continuarii vietii in plinatatea sensului pe care i-l dam, liber si constient. Astfel, nici un eveniment exterior n-o va putea impiedica sa fie o mama buna, atat omeneste, cat si duhovniceste.

2. Cum vede Biserica relatia dintre mama si copil? Cat de importanta este comunicarea dintre copil si parinte?

In Biserica, relatia dintre mama si copil este o relatie de iubire cu iubirea lui Hristos in Duhul Sfant. Acesta este o realitate ontologica si nu circumstantiala. Trairea si implinirea ei in viata concreta a fiecarei persoane sunt mai aproape sau mai departe de desavarsire, in functie de putinta si bunavointa fiecaruia. pentru ca si mama da, efectiv, din viata sa, copilului. Ea se da pe sine ca hrana pentru mentinerea in viata si crestere. Mai intai, in pantece, isi da propriul sange ca hrana; apoi, dupa nastere, ofera laptele produs in sanul vietii sale. Iar dupa intarcare, isi da ca hrana zilele sale. Numai o mama poate sa spuna despre copilul sau ca „i-a mancat zilele". Un tata se plange de obicei ca i se „mananca banii"!

In Biserica, o mama este constienta ca a nascut si creste la sanul sau un fiu al Lui Dumnezeu. Pentru ca fiecare om primeste prin Botez puterea sa „se faca fiu al lui Dumnezeu dupa har" in Fiul Cel Unul Nascut. De contributia mamei depinde, in primul rand, realizarea spirituala a omului.

Apoi, in Biserica, o mama nu este privita niciodata in mod separat de tatal copilului.Ei sunt una si aceasta unitate a lor este vie in copil, chiar daca relatia lor se poate destrama, omeneste vorbind. Nimeni nu va mai desparti, in sangele si mostenirile copilului, „partea" mamei de cea a tatalui.

Pentru familia crestina, comunicarea dintre copil si parinti este strans legata de comunicarea cu Dumnezeu in Biserica. Numai in Biserica primeste fiecare energiile necreate, dumnezeiesti, care vindeca neputintele omenesti generatoare de traume si de nefericire.

Grija si oferta Bisericii, pentru cine are ochi sa vada, urmareste sa il scoata pe om din relatiile bazate pe reciprocitate si administrate de „un pilot automat". Acest "pilot automat" al nostru, comandat de tipare emotionale si de scheme psihologice pe care le-am dobandit de nevoie, odata cu invatarea necesara supravietuirii. Harul il face pe om liber si capabil sa iubeasca in mod constient si jertfelnic.

3. Cum vede Biserica educatia copilului? Care este mai importanta: educatia spirituala, cea emotionala sau cea intelectuala?

In Biserica, omul este vazut si cinstit ca intreg. Iar educatia presupune ingrijirea si cultivarea tuturor dimensiunilor si lucrarilor persoanei umane. Educatia spirituala inseamna ridicarea componentelor afective si intelectuale ale omului la rangul lor cel adevarat. Nu exista in Biserica o spiritualitate abstracta, fara trup, simtire, minte si inima. Centrul spiritual al omului, inima in sensul biblic al cuvantului, uneste toate puterile si lucrarile omului si le spiritualizeaza, le induhovniceste prin lucrarea Duhului Sfant. Educatia copilului in Biserica inseamna de fapt ridicarea lui din starea de „animal rational", la starea de om deplin, de fiinta spirituala.

Sa nu va speriati de aceste cuvinte si nici de constatarile pe care le faceti privind in jurul vostru. Sa nu facem din neputinta crestinului actual, masura lucrarii Bisericii.

4. Ce trebuie sa faca o mama daca are un copil dificil? Poate sa il pedepseasca? Daca da, cum?

In primul rand, o mama care are un copil dificil are nevoie sa se oglindeasca, sa se vada pe sine in copilul ei, in comportamentul acestuia. Si tatal la fel. Ce face copilul este ceea ce a invatat, in primul rand de la mama sa. Dar nu prin cuvintele mamei, ci prin continuturile mintii si sufletului ei, transmise direct si viu copilului, inca din momentul conceperii.

Daca mama va alege sa-si vindece ranile emotionale cu harul lui Dumnezeu, copilul se va schimba. Altfel, bolile ei ascunse vor fi duse mai departe si manifestate de copil si, apoi, de nepoti.

In privinta pedepselor, ele sunt necesare atunci cand sunt ceea ce arata insusi cuvantul la originea lui: pedagogie. O pedeapsa eficienta este o forma speciala de dragoste.

5. Ce parere are Biserica despre abuzurile asupra copiilor? Este vreodata bataia "rupta din rai", cum se spune in popor?

Da, da! Bataia e rupta din rai, adica este despartita, prin rupere, de iubirea si respectul care caracterizau relatiile umane, inainte de caderea protoparintilor nostri.Iar iluzia ca bataia ar putea naste iubire este o forma ascunsa a criminalitatii umane. Bataia, in acest sens, este crescuta din iadul din inimile oamenilor.

Daca in Sfanta Scriptura si in Biserica se vorbeste despre pedeapsa corporala, despre bataie ca mijloc de educatie, este in sensul de a-i produce copilului o experienta dureroasa, care sa il ajute sa evite una ucigatoare. Cineva dadea un exemplu: nu-i poti explica unui copilas ca este periculos sa umble la prizele electrice, pentru ca nu are structurile neuronale necesare intelegerii. O durere produsa de lovirea peste mana care se duce la priza, poate fi asociata cu priza care va deveni periculoasa. Totul este ca acest copil sa simta dragostea parintilor in momentul acela si nu frica, ura sau mania...

Biserica priveste orice abuz ca pe un pacat grav si ofera remedii atat victimei, cat si abuzatorului. Din pacate, in epoca postmoderna, limbajul folosit de Biserica nu mai ajunge la sufletul omului format in mentalitatea seculara. Aici este inca mult de lucru, desi s-au facut pasi importanti spre a iesi in intampinarea omului, cu nevoile si durerile lui, specifice vremii actuale. O cunoastere adecvata a acestor pasi va aduce un mare ajutor tuturor parintilor si educatorilor onesti si dedicati.

6. Cum sa procedeze o mama pentru a-i insufla copilului dragostea de Dumnezeu?

Sa-L iubesca ea insasi pe Dumnezeul Cel Viu, prezent si lucrator, in Biserica si in viata sa.

7. Ce sa ii raspundem unui copil de 3-4 ani care ne intreaba cine este Dumnezeu?

Mai intai sa-l lasam pe copil sa mearga la Domnul asa cum ni se ofera El in Biserica, inca dinainte de a fi conceput! Relatia dintre Dumnezeu si copil este nemijlocita si vie. Daca vom proceda asa, vom avea mare folos sa-l intrebam noi pe copil cine este Dumnezeu. Vom fi uimiti de raspunsurile lui, iar din acea uimire vom afla si noi mai multe despre Dumnezeu.

8. De la ce varsta putem duce copilul la Biserica si care ar fi cele mai importante motive pentru a face asta?

Cum am mai spus, dinainte de a-l concepe. Copiii sunt prezenti in viata parintilor normali mai intai prin dorirea lor. Aceasta dorire sa fie traita in Biserica. Apoi, samanta parintilor sa fie plina de harul lui Dumnezeu, pe care parintii il primesc prin sfintele Taine si il pastreaza, si care lucreaza prin rugaciunea si prin viata lor, in credinta.

Apoi, copilul va creste in pantecele mamei in Biserica. Va beneficia de harul si iubirea lui Dumnezeu, prin mama sa, si in prezenta tatalui, iubitoare si protectoare. Dupa nastere, va beneficia de darurile lui Dumnezeu in mod personal, dintre care Cele mai mari sunt Botezul, Mirungerea si Sfanta Impartasanie. Botezul este nasterea sa in Imparatia lui Dumnezeu, Mirungerea este dobandirea Duhului Sfant „Datatorul de Vaita Sfanta", iar Impartasania este hrana cea cereasca.

Care este motivul pentru a face toate acestea? Dobandirea fericirii copilului, care nu este posibila in viata „lumii acesteia". Pentru crestin, viata aceasta este doar o pregatire pentru viata adevarata, care este viata vesnica. Si viata vesnica, totuna cu viata fericita, incepe aici, in viata pamanteasca altoita pe Viata Care este Dumnezeu.

Acum participam la bunatatile cele ceresti, le pregustam, asa cum pruncul din pantecele matern participa la viata de dupa nastere. Tot mai multi experti care studiaza calitatea vietii omului, dovedesc stiintific importanta experientelor intrauterine ale copilului in „destinul" sau viitor. Tot asa, viata actuala a omului in Biserica este decisiva pentru calitatea vietii vesnice.

Iar daca nu l-am dus pe copil in acest fel la Biserica, putem sa punem inceput bun in orice moment al vietii lui. Va fi mai greu, pentru ca i s-au format depinderi de vietuire doar in dimensiunile sale bio-psiho-sociale, dar nu va fi imposibil. Pentru ca omul are in adancul sau ceva care il leaga si il cheama la Viata cea adevarata, care este viata cu si in Dumnezeu. Acest ceva se afla in om inca de la facerea lui si nicio vicisitudine nu-l va distruge. Este ceea ce Revelatia numeste darul de a fi "dupa chipul lui Dumnezeu". Acest dar este lucrator si nu il lasa pe om sa-si afle liniste, pana ce nu-i aude glasul!

9. De ce este atat de important botezul in viata copilului nostru? La cat timp de la nastere trebuie botezat bebelusul? Care sunt cele mai importante traditii care trebuie respectate in acest sens?

Botezul este nasterea omului in Hristos, este restabilirea legaturii ontologice cu Dumnezeu, prin harul sfintitor. Omul nebotezat, omul cazut, cum il numim in teologia noastra, a ramas in legatura de har cu Dumnezeu, la fel ca orice alta faptura adusa de Dumnezeu la existenta. El beneficiaza astfel de mentinerea in existenta, de purtarea de grija a lui Dumnezeu, numita Pronie. Beneficiaza in continuare de ajutor si calauzire, pentru a cauta revenirea la Viata pe care a pierdut-o, atunci cand a renuntat la harul special daruit lui de Dumnezeu. Si anume, harul sfintitor, harul necesar lucrarii asemanarii cu Dumnezeu.

Biserica ofera familiei invatatura necesara si corecta privind Botezul pruncilor, care sunt priviti ca persoane umane, si nu ca anexe ale parintilor.

10. Ce sfaturi puteti oferi mamicilor Qbebe pentru a se bucura de un copil cu frica de Dumnezeu, care isi respecta parintii si lumea ce il inconjoara? Cum pot ele sa isi fereasca micutul de relele ce il inconjoara?

Dragi mamici,

Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si tot restul dorit de voi se va adauga voua. Acest cuvant este chiar fagaduinta lui Dumnezeu, Care S-a facut om ca sa ne faca pe noi dumnezei, cu harul Sau.

Straduiti-va sa intelegeti aceasta chemare-fagaduinta si sa o urmati, pornind de acolo de unde va aflati acum si veti cunoaste bucuria dupa care tanjeste inima voastra. Si nimeni si nimic nu va putea lua de la voi aceasta bucurie. Eu am facut asa, iar acum traiesc aceasta bucurie, oricare ar fi evenimentele sau conditiile exterioare.

Bucurie sfanta si pace inimilor voastre in iubirea lui Dumnezeu!

SURSA: http://www.qbebe.ro/ (ma bucur ca astfel de site-uri publica si astfel de articole). Multumesc AncaM pentru email.:)

Să fim prezenţi

Oricând. Oriunde.
Suntem la serviciu, cu probleme ce par să nu se poată rezolva....Doamne ajută-mi!
Suntem acasă cu copiii, poate chiar multi copii, toti cer cate ceva, noi avem de facut in acelasi timp ceva urgent...Doamne ajuta-ma sa le descurc!
Suntem in vizita la cineva, poate nu ne convin anumite lucruri....Doamne ajuta-ma sa vad binele si nu raul!
Suntem in necaz, boala, suparare....Doamne nu le lua de la mine, ci ajuta-ma sa le port fara sa cartesc!
Suntem suparati in casnicie....Doamne ajuta-ma sa fac eu primul pas spre iertare. Doamne ajuta-ma sa il vad ca la inceputul relatiei noastre!
Suntem certati cu careva.....Doamne alungă-mi norii de gânduri negre!
Suntem ingrijorati pentru ziua de maine....Doamne ajuta-ma sa cred totul se afla oricum in mana ta protectoare, deci va fi bine!

"Nu te ingrijora pentru ziua de mâine, Dumnezeu se află deja acolo!" 

Ne este bine. Suntem sanatosi cu toti ai nostri, si nu in spital, in perfuzii; avem o familie frumoasa, si nu suntem singuri, ai nimanui; avem parinti la care sa mergem in vizita, si nu la mormant; avem o casa unde sa locuim, si nu stam in strada; avem caldura in casa, si nu induram frig; avem bucate pe masa, si nu cersim hrana; avem hainute de imbracat, si nu umblam desculti si fara haina; avem un venit lunar, din care sa platim toate cele; avem libertatea de a ne ruga, de a merge la biserica, si nu suntem urmariti, opriti, persecutati; avem pace in tara, si nu ne traim cu bombardamente in jur.......Doamne, MULTUMESC pentru tot si toate!

dimineţi de sâmbătă

Diminetile sunt preferatele mele, cand incerc sa imi beau in tihna cafeaua; cafeaua este, tihna nu intotdeauna. Dimineti cu cate o pagina citita pe furate, cu Roxana citita in graba, dar care ma invioreaza pentru intreaga zi.

Cu Matei in continua miscare si idei de aranjat, rearanjat, ordonat si dezordonat orice: carti, de'ale mele, de'ale lui, cutii, jucarii, tigai (din bucatarie in sufragerie). Printre biscuiti rontaiti, citeste, coloreaza, se joaca, cu toate inacelasitimp si totusi separat, cu numai un copil o poate face. Canta cu mare drag Iepuat coconat (iepuras coconas), Avion cu motor, Ratustele mele, Bate vantul frunzele, amestecate, combinate, cantate tare sau in soapta, ca pentru el...Imi insenineaza clipele si nu fac decat sa incerc, sa surprind clipele astea, caci repede trec si ne va fi dor...

Alandala de culori si dedetoate nu il deranjeaza catusi de putin, pe mine de ce m-ar deranja? :)

Citisem undeva, candva urmatoarele randuri la care revin mereu, mereu si mereu:

• dezordinea din casa noastră este dovada că ea este locuită de o familie care ne iubeşte şi pe care o iubim la rândul nostru

• grămada de vase murdare este ceea ce a rămas după masă servită împreună cu cei pe care îi iubim şi gătită cu mult drag chiar de noi

• grămada uriaşă de rufe care aşteaptă să fie spălate este doar o altă dovadă a unei frumoase familii

• toate facturile pe care strângem din dinţi când le plătim sunt pentru că, spre deosebire de milioane de oameni de pe această lume, avem un acoperiş deasupra capului

• urmele de degete de pe oglinzi şi de pe mobilă sunt lăsate de un micuţ năzdrăvan pe care multe femei din lumea asta şi-l doresc şi continuă să spere că îl vor avea.

Asa ca, ne jucam, bucuram, reordonam si maine.....o luam de la capat.

Abur suntem...

Am primit pe email urmatorul text, de la Fabrica de ganduri bune. E de mare folos sa il citim si sa meditam asupra lui din cand in cand, mai ales cand simtim ca ne ia viata pe dinainte. Poate am gresi mai putin...caci pentru toti vine o zi...

"Zilele curg si zboara; ceasurile alearga fara sa se opreasca; vremea trece cu repeziciune, si lumea se îndreapta catre sfârsitul sau.

Nici o zi nu-i îngaduie alteia sa mearga împreuna cu ea; nici un ceas nu-l asteapta pe altul ca sa zboare împreuna cu el. Apa nu poate fi tinuta si oprita cu degetele: nu poate sa ramâna nemiscata nici viata celui nascut din femeie.

Cântarita si masurata este viata oricui vine în aceasta lume: nimeni nu are mijloacele si putinta de a trece hotarul care i-a fost menit.

Dumnezeu a statornicit masura vietii omului, si aceasta masura este împartita de catre zile. Fara ca tu sa bagi de seama, fiecare zi îsi ia partea din viata ta, si fiecare ceas fuge pe calea sa luând cu sine o particica. Zilele strica viata ta, ceasurile sapa sub temelia zidirii ei, si tu mergi spre sfârsitul tau, fiindca abur esti."

Sfantul Teofan Zavoratul "Psaltire sau cugetari evlavioase si rugaciuni".

 

"Capital" duhovnicesc

"Negutatoriti pana ce voi veni" (Lc 19:13), "rascumparand fiecare clipa caci zilele sunt rele" (Efeseni 5:16). 

Cu alte cuvinte, in cea mai mare parte a timpului tau, lucreaza spre a primi binecuvantari ceresti, prin bunuri pamantesti! Bunurile pamantesti sunt faptele bune facute din dragoste pentru Hristos, ce pogoara harul Preasfantului Duh asupra noastra.

Dobandeste harul si prin lucrarea celorlalte virtuti, de dragul lui Hristos! Fa negot duhovnicesc cu ele, cu acelea care iti aduc profitul cel mai mare. Strange "capital" din belsugul harului lui Dumnezeu, aduna-l in "banca" cea vesnica, care iti va aduce dobanda nematerialnica - nu 4% sau 6%, ci 100% pentru un ban duhovnicesc, si chiar nesfarsit mai mult de atat.

De pilda, daca rugaciunea si privegherea iti dau mai mult har de la Dumnezeu, roaga-te si privegheaza; daca postirea iti da mult din duhul lui Dumnezeu, posteste; daca milostenia iti da mai mult, fa milostenii. 

Cantareste in acest fel fiecare virtute facuta din dragoste pentru Hristos!

Familia Ortodoxa, nr.1/2013

"Convorbiri cu Nikolai Motovilov 1831 ale Sf.Serafim de Sarov".

Un peşte

 

Matei - 2 ani si 4 luni

Rugă

răgaz

...putine sunt momentele cand am un timp doar al meu, iar cand il gasesc tot o carte buna este cea in care ma regasesc si imi incarc bateriile. Cu o cafea cu scortisoara alaturi, macar o ora stiu ca este pentru mine....si asta doar cand princhindeii viseaza ingerasi sub plapumioara.:)

Am reluat o carte inceputa de demult, La rascruce de vanturi, Emily Bronte. 

Ma captiveaza cartile cu actiunea plasata in sfarsit de secol XVIII- inceput de secol XIX, Marea Britanie. De curand am terminat Agnes Grey, la fel de placuta. In astfel de carti imi place cel mai mult constructia personajelor, modul in care actioneaza, potrivit caracterului lor, in anumite imprejurari.

Oricum, pentru lectura, tot noaptea ramane singurul meu timp liber.

15 ianuarie- Mihai Eminescu

Prin nopti tăcute

Prin nopti tacute,
Prin lunce mute,
Prin vantul iute,
Aud un glas;
Din nor ce trece,
Din luna rece,
Din visuri sece,
Vad un obraz.

Lumea senina,
Luna cea plina,
Si marea lina
Icoana-i sunt;
Ochiu-mi o cata
In lumea lata.
Cu mintea beata
Eu plang si cânt.

Soţul - cealaltă jumătate a verighetei (1)

Transcriu cateva pasaje dintr-o carte draga mie si cu care rezonez din foarte multe puncte de vedere. Chiar m-a ajutat sa depasesc anumite perioade dificile in casnicie si mi-a aratat cum trebuie sa iubesc eu, nu cum trebuie sa astept sa fiu iubita... E vorba de cartea Laurei SCHLESSINGER, "Cum sa-ti ingrijesti sotul", aparuta la Ed.Curtea Veche.

" Ce s-a intamplat cu dragalasenia? Daca te comporti ca o scorpie esti tratata in consecinta. Barbatii sunt usor de dominat de negativitatea sotiilor lor. Asa cum am aratat mai inainte, din moment ce barbatii sunt niste fiinte simple, care se nasc din femeie, sunt satisfacuti si ingrijiti de o femeie si tanjesc dupa iubirea, admiratia si aprobarea permanenta a unei femei, acest lucru ii face vulnerabili la toanele, dorintele, izbucnirile, criticile, dezamagirile,insatisfactiile, mâniile si respingerile femeii."

Sfaturi de urmat din partea autoarei:

•  Ii multumesc zilnic lui Dumnezeu pentru ca am un barbat minunat, subliniind calitatile pentru care sunt recunoscatoare.
• Caut zilnic modalitati de a-i multumi sotului meu (incercand sa inteleg ce il nemultumeste, sa ii anticipez nevoile etc.)
• Imi reamintesc ca in zilele sindromului premenstrual nu este adevarat ce simt, trebuie sa imi tin gura vis-a-vis de nemultumirile marunte si s-o las balta.
• Evit cartile, emisiunile, revistele care descriu cum ar trebui sa fie o casnicie, o familie sau un sot si fac un efort constient sa fiu recunoscatoare pentru ceea ce am, in loc sa ii schimb pe cei din jur.
• Imi asum responsabilitatea pentru starea mea emotionala, incerc sa fiu odihnita, sa nu exagerez si apoi sa ma plang, sa pastrez contactul cu prietenii care ma influenteaza pozitiv.

• Ma concentrez asupra faptului ca trebuie sa intretin un camin si o atmosfera calda in interiorul lui, aceasta fiind cea mai importanta responsabilitate a mea (superioara carierei, hobby-urilor, relaxarii).

Pe cat posibil incerc in fiecare zi sa aplic aceste sfaturi, care chiar m-a ajutat de multe ori sa creez o atmosfera de liniste si dragoste in propriul camin.

" Iar la sfarsitul fiecarei zile...relaxare. Uita de toate; va exista oricum un mâine, fie ca vrei, fie ca nu, asa ca uita totul. Sarutati-va, chiar daca va vad copiii. Si ei au nevoie de asta."

Frumusetea

De duhul unei forte grandioase sunt patrunse masivele montane învaluite de nori întunecati si valurile oceanului bântuite de furtuna, care napadesc asupra stâncilor de pe tarm. Duhul vesniciei si al nemarginirii se revarsa în sufletele noastre de la miliardele de stele ale cerului noptii. Câta bucurie si pace ne aduc culorile blânde ale rasaritului si câmpiile si lacurile învaluite de lumina lunii! Natura vadeste valoarea suprema a frumusetii morale si repulsia fata de urâtenie în ochii blânzi si curati ai oamenilor buni, în înfatisarea respingatoare a raufacatorilor si a infamilor. Si daca aceasta este într-atât de evident, atunci în aceste forme ale frumusetii si ale urâteniei morale noi percepem în mod real iradierea duhului frumusetii si a duhului rautatii, care influenteaza inimile noastre; asadar nu suntem oare îndreptatiti sa afirmam ca la baza acelor profunde perceptii duhovnicesti pe care le primim de la frumusetea sau urâtenia formelor lumii anorganice stau influente, proprii întregii naturi, care actioneaza asupra noastra, în chip asemanator energiei duhovnicesti?

Nu este important ca materia amorfa nu produce nicidecum asupra noastra impresia ordinii duhovnicesti, ci este important ca Duhul e asociat cu forma. Noi vorbim despre faptul ca Duhul orienteaza dezvoltarea corpurilor omenesti în forme corespunzatoare. Acum vom spune ca prin contributia creatoare a Duhului se creeaza si formele lumii anorganice, toate formele creatiei. În acea actiune profund duhovniceasca, chiar interactiune morala, pe care o produce asupra noastra frumusetea naturii patrunse de energie duhovniceasca, trebuie sa vedem telul si însemnatatea frumusetii. Daca creatia ar fi fost ceea ce îsi închipuie materialistii, atunci în ea nu ar fi existat frumusetea formelor create de catre Duhul.

Sfantul Luca al Crimeei, Puterea inimii, traducere de Evdochia Savga, Ed. Sophia, Bucuresti, 2010, p. 70-71. 

Sursa: http://www.fabrica-de-ganduri-bune.ro/autor/sfantul-luca-al-crimeei.

Carte in dar

Am primit ieri o carte, care se alatura unei colectii ce il are ca personaj principal pe Sfantul Nectarie, atat de drag mie in ultima perioada.

Cartea lui Danion Vasile se alatura mai multor carti care nu fac decat sa marturiseasca multe situatii in care Sfantul a facut fiecaruia cate un dar, iar beneficiarii au multumit marturisind. Cartea nu face decat sa iti dea nadejde ca te poti numara si tu printre cei care, dupa rugaciune sincera, primesc un dar, darul lor....de care stie Sfantul cate nevoie au...

Pe mine m-au impresionat toate marturiile, dar cele care spun cum i-a operat efectiv Sfantul mi-au ramas in inima si in gand. Insa, pentru a citi astfel de marturii trebuie sa crezi cu adevarat in puterea data de Dumnezeu sfintilor, ca de nu, pot parea fabulatii ale unor oameni aflati in suferinta.

Cartea se poate descarca gratuit de aici:
http://www.sfaturiortodoxe.ro/ro/2012/11/10/minunile-sfantului-nectarie-din-eghina-romaneasca/

Daruri de zi cu zi

Ma gândesc de ceva timp să încep să scriu, chiar şi pe un blog. Sunt multe bloguri care îmi sunt dragi şi le citesc aproape zilnic şi de multe ori mi se par unele articole ca fiind scrise de mine.:) Uneori simt nevoia să descarc multe din trăirile nespuse sub o altă formă decât aceea a cuvintelor rostite. Am început să iau în serios scrisul în jurnal după ce am citit cartea "O mie de daruri", scrisă de Ann Voskamp. E minunat cât de mult te poate ajuta să scrii zilnic despre darurile pe care le primeşti de Sus şi să fii mulţumitor pentru fiecare dintre ele.

 Încep aşadar să construiesc propriul jurnal online. Nu stiu cât va ţine. Nu ştiu dacă îl va citi cineva. Însă, acum simt că vreau sa scriu pentru mine, să strâng amintiri, trăiri, gânduri şi simţiri într'un locşor şi acela va fi aici, în Daruri de zi cu zi.