joi, 20 iulie 2017

pentru că...

Pentru că viața nu e numai cancer, suferință și deznădejde, ci e un întreg, în care bucuria nu ar fi deplină fără suferință, iar suferința nu ar avea sens fără bucuria ce-i urmează, am decis să fur din nou clipe senine și să mulțumesc pentru fiecare dintre ele, Lui bineînțeles....

- pentru candela aprinsă
- pentru ruga inimii
- pentru copii, pentru toți copiii pământului care ne învață cum e să simți frumos
- pentru dimineți cu râsete, cafea și pietre de argint


- pentru prieteni ce te au în inimă
- pemtru examene trecute
- pentru vești bune din locuri mai puțin fericite
- pentru flori mov de hibiscus


- pentru așteptarea dimineților cu miros de mare
- pentru copiii care te scot din deznădejde
- pentru zilele calde, cerul senin, irish coffee și un pin umbros și parfumat

 - pentru toată nădejdea, care de Sus este, pogorând de la Tine, părintele Luminilor...


Citisem un lucru zilele astea, referitor la neputința de a ne ruga. Spunea acel părinte, că atunci când nu te poți ruga, privește cerul numai și pe loc te va copleși un sentiment de recunoștință și de recunoaștere a Celui ce a făcut cerul și pământul, și un dor de întâlnirea cu EL te va acoperi. Am simțit de nenumărate ori asta, poate de aceea iubesc atât de mult cerul....pentru dorul de Cer... 

4 comentarii:

  1. Draga mea :*, sanatate si nadejde si franturi de bucurie care sa lumineze in momentele cu nisipuri miscatoare, cu muscaturi veninoase care dezechilibreaza. Te imbratisez:*, tare tare frumos mai spui tu:*

    RăspundețiȘtergere

Multumesc pentru vizită! O zi cu soare!