joi, 9 martie 2017

de azi

Am început o carte minunată, despre care am aflat dintr-o recenzie a părintelui Constantin Necula si am avut încredere să merg pe mâna lui :) E vorba despre Cu ultima suflare, scrisă de Paul Kalanithi.

La treizeci si sase de ani, neurochirurgul Paul Kalanithi a descoperit ca sufera de cancer la plamani. A fost inceputul unei schimbari tragice: medicul care trateaza pacienti in faza terminala s-a transformat intr-un pacient care se lupta sa traiasca. Iar viitorul pe care si-l imagina impreuna cu sotia s-a evaporat.
Cu ultima suflare este cronica transformarii sale dintr-un naiv student la Medicina, care se intreaba ce inseamna o viata plina de sens, in neurochirurg, in pacient si intr-un tata care trebuie sa-si infrunte propria moarte.
De ce merita traita viata? Ce faci cand viitorul ramane un etern prezent? Ce inseamna sa ai un copil cand nu mai ai sansa la viata? Iata cateva dintre intrebarile la care autorul acestei marturii profund emotionante cauta raspuns. Cartea lui Paul Kalanithi este o meditatie de neuitat despre infruntarea mortii si un elogiu al vietii.
Cu ultima suflare este un gest emotional care a meritat: o induiosatoare si meditativa cronica de familie, dar si despre medicina si literatura. In ciuda tonului intunecat, poarta un mesaj pozitiv.“
The Washington Post





 

 Până una alta mă bucur de soarele care a devenit tot mai darnic și mai cald în a-și împărți razele cu noi, cei sătui de frig și griul de afară. În zilele libere, printre zecile de cerințe ale micilor mei care devin tot mai mari, continui să profit de o pagină dintr-o carte bună, de o cafea aromată, de flori vesele, de frânturi de cântece și poezii de ziua mamei, de o vorbă cu oameni deschiși la minte și la inimă și încerc să reînvăț exercițiul mulțumirii, pentru tot ce mi se întâmplă bun sau nu. 😊


 martie

 dulce pentru pici

a doua carte ce imi umple spațiile libere :)
ferestre cu tălpițe :)
și fotografii minunate, de la LORETA


12 comentarii:

  1. Am citit si eu prima carte, mi a placut:), mai putin partea cand nu scrie el:). Blogul Loretei il stiu, are niste poze absolut superbe:). Ce zambiluta frumoasa ai draga mea care sa ti inmiresmeze momentele de liniste si bine:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Am citit si eu "Padurea norvegiana" mai demult, a fost interesanta, captivanta, dar un pic prea ciudata (pentru mine).
    A doua canita seamana mult cu o cana la fel de micuta pe care o urmaresc eu de vreun an la Carturesti si sper sa se ieftineasca, poate, candva :), ca acum e 54 de lei.
    Iti doresc zile linistite si sa poti sa vezi din nou "darurile de zi cu zi" (ca sa te ridice si intareasca), asa cum o faceai demult si asa cum a inceput acest blog.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu sper sa le vad mai des, Maria draga! (Darurile)

      Cana mea e mare, e din Auchan si a fost vreo 7 lei :)) Nici eu nu ma apropii de Carturesti prea des. Mi se par exagerate toate preturile lor. :(

      Multumesc pt ganduri!:*

      Ștergere
  3. Eu sunt cu moralul la pamant. Daca mai citesc si despre boala, suferinta si moarte, cred ca o iau razna de tot.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu sunt la fel, insa sunt tot mai constienta, prin ceea ce traiesc, ca suferinta e un mijloc minunat prin care inveti sa dai sens vietii si rostul nostru aici, iar moartea este asa o certitudine, incat nu o pot nega sau sa ma fac ca nu exista. Viata asta chiar e o clipa, iar finalul ei poate fi o bucurie, daca ai inteles pt ce ai trait si daca poti cu adevarat sa crezi ca Viata abia atunci incepe.... Sunt tot mai constienta de asta, iar pe mine una ma deprima tot ce e pe lumea asta mai mult decat trecatoare, care e doar fum, dar care reuseste atat de bine sa ne faca sa uitam de tot ce e important pana la urma....adica....vesnicia de dupa....

      Imbratisari, Laura, si putere! Nu esti singura!

      Ștergere
  4. O sa caut cartea...nu stiu cand o sa apuc sa o citesc...dar mi-as dori...si noi ne bucuram de soarele căldicel din ultima vreme. Numai bucurii de la picii tăi mari.

    RăspundețiȘtergere
  5. sunt curioasa! ce a recomandat Parintele intotdeauna mi-a placut si mie! sper sa ajung curand in Ro sa o caut! :) Imbratisari! P.s. trebuie sa ne ocupam si noi de ferestre!

    RăspundețiȘtergere
  6. vai pozele sunt extraordinare!!!!!!!! multumesc mult, nu stiam!!!!

    RăspundețiȘtergere
  7. Foarte interesante carti, au aparut asa multe carti bune in ultimul timp.

    RăspundețiȘtergere

Multumesc pentru vizită! O zi cu soare!