sâmbătă, 7 noiembrie 2015

Mi-e dor de alb

Serile și diminețile miros a ger și a aer curat curat. Se simte deja în aer că iarna e pe aproape și abia aștept.

Mie una mi-e tare dor de soarele putenic și zăpada scârțâind sub tălpi, de râsetele copiilor pe sănii, de bucuria tacită a pregătirii darurilor, de frumos, de cald și tihnă, de brad împodobit cu felii de portocală și urși din turtă dulce ....

o fi prea devreme?

în copilăria mea noiembrie era deja alb....

11 comentarii:

  1. si aici au fost seri in care mirosea a iarna si a fum, dar totusi mai vreau sa ma bucur de toamna :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. si eu vreau sa ma mai bucur, dar in ultima vreme au fost doar zile reci, gri, cu ceata densa...nu tocmai peisajul meu preferat:)

      Ștergere
  2. Nu e prea devreme:), niciodata nu e prea devreme pentru alb, pentru ninsoare, pentru zapada. Daca raiul mi-l pot alege, as vrea sa ninga in fiecare zi. De fiecare data ninsoarea ma face fericita pana la explozie. Cand eram copil stiu ca am si numarat cam cate ninsori vede omul intr-o viata si mi s-a parut ca sunt infinit de putine. Imbratisari omuleti ai zapezii:*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. eu am un sentiment de aproape ca imi dau lacrimile la primii fulgi, apoi la ninsorile alea cu fulgi mari, la ninsorile noaptea, la lumina felinarelor.:)

      Ștergere
  3. Toamna inca mai are resurse pt.a ne bucura. Sunt sigura de asta!

    RăspundețiȘtergere
  4. Si mie mi-e dor de alb si aici nu am sanse sa vad albul.
    Zapada si gerul sunt superbe, mai cu seama cu un foc zdravan in soba si o cana de ceai, cum era la tzara la bunici cand eram mica.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ca bine zici! Dar chiar deloc nu e chip de alb iarna in Grecia? In schimb veri ca la voi...mai rar:)

      Ștergere
    2. Pe continent poate o mai fi chip de alb dar pe insula asta slabe sperante sa vad zapada, anul trecut a nins pe continet dar nu si aici :))
      De altfel nici o toamna in toata regula nu vad aici:))

      Traiesc din amintiri acum..nici in Ro iarna nu mai e ce era cand eram mica, la bunici in sat era ditai stratul de omat care nu se topea.
      Facea mamaia focul la teracota si stateam la caldura, tin minte si cand incingea cuptorul si facea cozonaci, de Craciun colindatorii primeau cozonac, turta dulce, nuci, mere, batiste :)) o vreme apusa din pacate.

      Ștergere
  5. Daaa!! Sa ninga! Desi imi place la nebunie toamna, ninsoare (mai ales prima ninsoare) are farmecul ei.

    RăspundețiȘtergere

Multumesc pentru vizită! O zi cu soare!