miercuri, 29 aprilie 2015

Povestile de familie

Toti aveam povesti preferate, pe care, atunci cand eram mici, ne placea sa le auzim iar si iar, la infinit, de la parintii nostri. Si nu erau doar basmele cu printi si printese, ci povestile lor reale, cele cu bunici, cu unchi si matusi, cu satul natal; intamplari din lumea indepartata si fascinanta in care noi inca nu existam.

Oare de ce ne atrageau atat de mult aceste povesti? De ce nu ne puteam dezlipi de albumele cu poze? De ce un bunic care povestea mereu despre tineretea lui ne captiva asa de tare?

Raspunsul psihologilor care au studiat acest lucru este ca povestile de familie ii intaresc copilului sentimentul ca face parte dintr-o familie mai mare, iar aceasta naratiune care da sens existentei lui, chiar si dinainte de a se naste, ii fortifica increderea in sine si rezistenta la stres.

Povestile de familie si sanatatatea emotionala a piticilor

Potrivit unui articol din publicatia The New York Times, in vara anului 2001, psihologii americani Marshall Duke si Robyn Fivush au inceput un studiu in care au inclus 48 de familii – au inregistrat conversatiile din timpul cinelor si au intervievat copiii, punandu-le intrebari precum: Stii povestea nasterii tale? Stii cum s-au cunoscut parintii tai? Stii unde au facut parintii tai liceul? Stii unde au crescut bunicii tai? Stii de existenta vreunei boli sau a unui eveniment nefericit din familia ta?
In acelasi timp, copiilor li s-au facut teste psihologice, iar rezultatele celor doua cercetari au fost comparate. Concluzia a fost urmatoarea: cu cat copiii stiau mai multe despre istoria familiilor lor, cu atat sentimentul de control asupra propriei vieti, stima de sine si senzatia ca sunt intr-o familie functionala erau mai mari. Cu alte cuvinte, copiii care stiau mai multe povesti de familie erau mai fericiti si mai sanatosi din punct de vedere emotional.
La doar cateva luni dupa efectuarea studiului, avea loc tragedia de la 11 septembrie, ceea ce le dadea celor doi psihologi ocazia sa-si verifice din nou concluzia. Dar si in fata acestei drame nationale de proportii uriase, copiii care stiau mai multe despre familiile lor s-au dovedit a fi mai rezistenti, gestionand mai bine efectele stresului.

Cum sa construim naratiuni de familie puternice: 5 sfaturi

Asadar, mamici, ce ne ramane de facut este sa investim cat mai mult timp si energie in construirea si transmiterea povestilor familiilor noastre. Sigur ca aceste povesti se nasc in timp si nu putem sa le controlam in mod artificial si nici sa-i „instruim” pur si simplu pe copiii nostri cu ele.
Totusi, sunt cateva lucruri pe care putem sa le facem pentru a ne asigura ca piticii nostri cresc cu sentimentul puternic ca apartin unei familii frumoase.

Povesteste, povesteste, povesteste

Inca de cand piticul este foarte mic (poate chiar de cand e in burtica!), povesteste-i cat mai multe despre familia voastra: Uite, jucaria asta a fost a lui tati de cand era de-o varsta cu tine, Prin parcul asta s-au plimbat prima oara mami cu tati impreuna, Duminica vine mereu bunica pe la noi, pentru ca o face mereu de cand mami si tati s-au casatorit, Cand erai tu atatica s-a intamplat asta si asta etc.


Comunicarea si obiceiul povestitului sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasa a piticului. Cu cat ii sunt imprimate mai devreme, cu atat sunt mai mari sansele ca, la randul lui, sa devina o persoana comunicativa si deschisa. Ai grija sa amintesti mereu despre momentele fericite ale familiei voastre, iar episoadele grele expune-le ca pe niste „probe” pe care ati reusit sa le treceti impreuna, fiind alaturi unul de altul.

Construieste ritualuri

Fie ca e vorba de cititul unui basm inainte de culcare, de sambata in care mergeti toti impreuna undeva sau de un cantecel pe care il cantati de fiecare data cand piticul este trist, ca sa treaca supararea, ai grija sa transformi obiceiurile voastre in ritualuri – adica sa fie facute cu constanta, fara exceptii, cu atentie si concentrare, dar si cu o semnificatie mai profunda pe care sa i-o reamintesti din cand in cand.


Pastreaza traditii

Printre obiceiurile si ritualurile voastre de familie ar trebui sa se regaseasca si unele vechi, preluate de la bunici si stra-bunici – adica traditiile. Spune-i mereu piticului care este povestea acelei traditii, povesteste-i de ce o tineti si de ce e important sa continuati sa o tineti: Aceasta este o traditie in familia noastra, pentru ca ...


Colectioneaza amintiri

Filmeaza, fotografiaza si pune totul in albume si foldere. Nu face asta obsesiv – ca sa piara farmecul oricarui moment, dar suficient de mult cat sa va puteti bucura de acele momente si peste ani de zile. Uitati-va din cand in cand impreuna la ele si rememorati.


Consemneaza

Fa-ti un jurnal. In timpul sarcinii, in timpul primului an, in timpul scolii generale a copilului. Consemneaza acolo din cand in cand ce simti, cum vezi lucrurile in acel moment, ce iti doresti pentru piticul tau, lucruri pe care le inveti, scrie-i scrisori, da-ti tie insati sfaturi, observa-te pe tine si familia ta. Reciteste-le dupa un timp si, cand creste, arata-i copilului tau fragmente care i-ar putea folosi. Acest lucru il va asigura de toata dragostea ta. :)


articol preluat de aici





4 comentarii:

  1. ce sfaturi frumoase, numai bune de pus in practica!!!!! :) Ioana

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca multe dintre ele le aplicam deja in mod firesc:)

      Ștergere
  2. Hehe, si mie imi placea sa-mi spuna bunica povesti de cand era tata mic. Acum sotul e cel care le spune copiilor povesti din copilaria lui! E clar ca e important pentru noi sa stim de unde venim!
    Totusi, studiul citat are prea multe lacune ca sa aiba validitate. Sunt prea multe variabile importante care nu sunt luate in consideratie cum ar fi profilul parintilor, existenta unei copilarii traumatice la unul dintre parinti etc. Iar un lot de 48 de familii e prea mic:P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sigur, Nicoleta, ca nu e reprezentativ neaparat, eu am preluat articolul asa cum era. Insa, ideea de baza s-a inteles:)

      Ștergere

Multumesc pentru vizită! O zi cu soare!